Pentru unii dintre noi, începând de astăzi, timpul se modifică. Adică primește alte semnificații, alte dimensiuni, definindu-se, nu după principiile societății, ci după legea lui Hristos. Adică o provocare de a ieși din stereotipiile cotidiene și de a căuta să fii om după învățăturile Sfintei Scripturi și ale Sfintei Scripturi. După “Duminica Înfricoșătoarei judecăți” începe săptămâna albă, cum este cunoscută perioada 11 – 17 martie, întâmpină Postul Paștelui, ce durează șapte săptămîni, mai precis pînă la 5 mai, când se serbează Învierea Domnului. Săptămîna Albă sau săptămâna brânzei este denumită așa pentru că, în acest timp este permis a se consuma brânză, lapte și ouă. Mâncărurile din carne sunt interzise până la Paște. Săptămâna albă este o perioadă de trecere, o săptămână tampon, care trebuie să atenueze asprimea Postului Mare. Acesta a fost fixat o dată cu primăvara și este lung pentru că face curățenie. Atât în trup, cât și în suflet. Săptămâna albă reprezintă, pentru conștiința creștinului, o provocare în încercarea de a se desprinde câtuși de puțin de cerințele și provocările lumii. Este un pas făcut de credincioși pentru a se apropia de valorile spirituale, de a-l căuta pe Dumnezeu prin rugăciune mai insistentă și printr-o alimentație mai simplă și, de ce nu, mai sănătoasă, care să ajute atât trupul, cât și sufletul.